PROCEDURI SUCCESORALE
Tratam acest subiect cu o maxima discretie si profesionalism.
SUCCESIUNI
Atunci când o persoana este în situația de a moșteni pe cineva, trebuie să se asigure că legea îi oferă acest drept sau măcar că persoana care a decedat a nominalizat ca beneficiari ai averii sale sau ai unei părți din averea sa și i-a lăsat ceva prin testament.
Potrivit Codului civil, moștenirea este de două feluri: legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului (însă nu și concubinilor), precum și testamentară, care dă o formă concretă dorințelor celui care lasă moștenirea, indiferent de modul în care este actul întocmit.
Moștenirea sau succesiunea este cea care asigură transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață. După modalitatea în care funcționează, vorbim de moștenirea legală și de cea testamentară. Regulile moștenirii sunt numeroase și foarte stricte, fiind cuprinse în totalitate în Codul civil, însă că în cele ce urmează ne concentrăm doar pe aspectele cele mai importante ale succesiunii.
Persoanele care au dreptul la succesiune sau moștenire
Atâta timp cât o persoană e în viață la momentul deschiderii moștenirii (adică la momentul decesului persoanei, potrivit Codului civil), ea are posibilitatea de a moșteni o rudă sau pe cel care a menționat-o în testament. Codul civil stabilește însă că anumite persoane nu pot fi moștenitorii acelei persoane:
1. Sunt nedemne de drept :
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
– persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
2. Pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară):
-persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
-persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
-persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul
Legislația stabilește că nedemnul nu are posibilitatea să moștenească nici legal, nici testamentar persoana în raport cu care se stabilește nedemnitatea succesorală.
Important! Legislația de procedură civilă a fost modificată la finele lui 2018, iar toate cererile românilor în materie de moștenire trebuie depuse acum la judecătorie, indiferent de valoare și de obiectul lor.
CUM SE DESCHIDE PROCEDURA DE SUCCESIUNE
Cum se deschide procedura de succesiune?
Solicitarea procedurii succesorale se face la biroul notarial a cărui activitate aparține de circumscripția judecătoriei unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. În cazul defuncților care au avut ultimul domiciliu în Cluj Napoca, BIROUL NOSTRU NOTARIAL se ocupă de procedura de succesiune în care a avut ultimul domiciliu persoana decedată. Această opțiune este posibilă numai în situația în care moștenitorii se înțeleg între ei și nu își contestă calitatea.
În caz contrar, notarul public nu poate soluționa cererea de succesiune, iar moștenitorii trebuie să apeleze la instanțele judecătorești.
Important: în afară de actele pe care trebuie să le prezinți la notar pentru realizarea succesiunii, ai nevoie și de doi martori din afara familiei, cu vârsta minimă de 18 ani, care să nu fie puși sub interdicție, care să știe date personale despre defunct și care să fie la curent cu numărul moștenitorilor și calitatea acestora în procedura succesorală.
DOCUMENTE NECESARE PENTRU SUCCESIUNE
Acte necesare succesiune – eliberare certificat moștenitor
Aveți mai jos o listă cu actele necesare pentru dezbaterea moştenirii la notariat, în vederea eliberării certificatului de moștenitor (vă puteți adresa biroului nostru notarial doar dacă ultimul domiciliu al defunctului a fost în Cluj Napoca):
- actele de identitate ale moștenitorilor;
- certificatul de deces al defunctului(original sau duplicat);
- certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces / certificatul de moştenitor / sentinţa judecătorească de divorţ, după caz);
- certificat de naştere şi căsătorie al descendenţilor (copii, nepoţi) sau al altor rude care au dreptul la succesiune.
- 2 martori care l-au cunoscut pe defunct;
- dacă există, testamentul.
Alte acte care dovedesc averea defunctului (după caz), pentru stabilirea masei succesorale :
- acte proprietate bunuri imobile: contract vânzare-cumpărare/construire, proces verbal de predare-primire a locuinţei; contract de împrumut şi adeverinţa de achitare integrală;
- certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară, care poate fi solicitat și prin intermediul biroului notarial;
- acte proprietate automobil (talon, carte de identitate);
- certificat fiscal automobil, eliberat de Administratia Financiară;
- certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit – acestea se vor obține prin intermediul biroului notarial care va transmite băncii o adresă de trimitere), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa cu valoarea locului de veci, eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie;
DECLARATIA DE ACCEPTARE/RENUNTARE LA SUCCESIUNE
Declaraţie de acceptare a succesiunii
Declaraţia de acceptare a succesiunii este actul notarial prin care succesibilul (persoana care îndeplineşte condiţiile legale pentru a putea moşteni) îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor, consolidând transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului defunctului.
Succesibilul care doreşte să accepte succesiunea poate să dea această declaraţie numai în termenul de opţiune succesorală de un an prevăzut de art. 1103 din noul Cod Civil, la orice notar public din România sau la Consulatele României (pentru cetăţenii aflaţi în străinătate).
Declaraţia de acceptare poate să vizeze doar întreaga succesiune. Altfel spus, cel care care doreşte să moştenească nu poate accepta doar o parte din şi să renunţe la cealaltă parte (de ex., să accepte un bun imobil lăsat de defunct, dar nu şi creditul neachitat de către acesta din urmă). Este de reţinut însă că moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din masa succesorală, proporţional cu cota fiecăruia.
Principalele avantaje practice ale acestei declaraţii:
- declaraţia de acceptare a moştenirii se înscrie într-un registru notarial ţinut la nivel naţional pe care notarul public îl va verifica în momentul dezbaterii succesiunii defunctului. Astfel, succesibilul poate preveni situaţii precum cea în care un alt moştenitor încearcă să facă dezbaterea succesiunii cu omiterea sa;
- un alt moştenitor nu va mai putea contesta calitatea de moştenitor acceptant a moştenitorului care a dat declaraţia de acceptare (de exemplu, prin invocarea excepţiei de neacceptare a succesiunii în instanţă).
Acte necesare
- actul de identitate al persoanei care acceptă succesiunea (original)
- certificatul de naştere al persoanei care acceptă moştenirea (original)
- certificatul de deces al defunctului (original)
Dacă certificatul de deces original se află în posesia altei persoane, puteţi solicita eliberarea unui duplicat de la serviciul de stare civilă al primăriei. Certificatul de deces se eliberează la cerere membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.
Declaraţie de renunţare la succesiune/moştenire
Declaraţia de renunţare la succesiune este un act care se face numai în formă autentică la orice notar public şi prin care un moştenitor are posibilitatea, în termenul de opţiune succesorală de un an de la data decesului defunctului sau în celelalte situaţii prevăzute de Art. 1103 din noul Cod Civil, să renunţe la succesiunea acestuia din urmă, fiind considerat, ca efect al declaraţiei de renunţare, că nu a avut niciodată calitatea de succesibil, iar partea sa va profita moştenitorilor pe care i-ar fi înlăturat de la moştenire sau celor a căror parte ar fi diminuat-o dacă ar fi acceptat moştenirea. Astfel, renunţarea la moştenire nu se poate face în favoarea unui singur moştenitor, ea profită tuturor moştenitorilor care acceptă succesiunea.
Cetăţenii români domiciliaţi în străinătate pot da declaraţia de renunţare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.
Renunţarea la succesiune este reglementată de Art. 1120 şi următoarele din noul Cod Civil.
Acte necesare
- actul de identitate al persoanei care renunţă la moştenire (original)
- certificatul de naştere al moştenitorului (original)
- certificatul de deces al defunctului (original)
Dacă certificatul de deces original se află în posesia altui moştenitor, puteţi solicita eliberarea unui alt certificat la serviciul de stare civilă al primăriei. Certificatul de deces se eliberează la cerere membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.